Cum poate furia să fie constructivă: ghid pentru aparținători

Furia este o emoție naturală. Învățați cum să o transformați în ceva constructiv

Pandemia a făcut ca omenirea să fie cuprinsă de o furtună tăcută, dar violentă, care ne zdruncină în moduri diferite, dar, totuși, similare. Cu toții putem fi speriați și copleșiți, bolnavi și suferinzi, îndurerați.

Aceia dintre noi care îngrijesc persoane apropiate în această perioadă se confruntă cu provocări fără precedent. Am crezut că am supraviețuit celei mai cumplite furtuni, dar am fost orbiți și aproape îngenunchiați. Singura salvare pare să fie că niciunul din noi nu este singur. Este un coșmar mondial.

Valul de emoții care ne izbește zilnic este puternic și conține totul, de la frică la suferință. Unele emoții sunt mai ușor de controlat, altele mai greu. Unele par normale, în timp ce altele ne fac să ne simțim distruși. Și ne frământă.

Furia, de exemplu, chiar dacă este de înțeles, nu poate fi îndreptățită. Este dificil să o gestionezi așa cum faci cu tristețea, frica sau vinovăția. Furia are atașat un stigmat care o face să fie o emoție de nedorit chiar și atunci când e vorba de o furie justificată, recunoscută ca atare și exprimată în mod sănătos.

Cu toții suntem furioși din când în când. La fel ca ceilalți oameni, și aparținătorii au dreptul la momentele lor de furie. Atunci când nu conștientizăm și nu ne eliberăm furia sau, mai grav, atunci când ne simțim vinovați că ne-a cuprins, ea se poate transforma într-o otravă care ne pune în pericol.

Furia trebuie gestionată. Iată câteva modalități prin care am învățat să o fac.

Recunoaște-o!

Nu încercați să reprimați furia sau să o ignorați. Admiteți sentimentul și asumați-l. Furia e normală. Poate fi un instrument util pentru a răspunde la o situație socială nepotrivită sau la o experiență neplăcută. Poate fi potrivită și autentică. Poate chiar fi de ajutor. Dacă suntem onești și curioși, putem afla multe lucruri despre noi și felul în care reacționăm în lumea în care trăim, odată ce "eliberăm presiunea", cum ar fi spus tatăl meu. Furia corect exprimată ne poate ajuta să ne continuăm normal viețile.

Înțelege-o!

Ce naiba se întâmplă? Asta e întrebarea pe care mi-o pun atunci când încep să mă enervez.

• Uneori furia mea este mai puțin despre situația în sine și mai mult despre ce declanșează în mine.
• Uneori este un cumul de resentimente sau incapacitatea de a răspunde modului în care cineva se poartă cu mine.
• Uneori situația impune o reacție puternică din partea mea pentru că limitele au fost încălcate sau cineva vrea să-mi facă rău.

Odată ce mă calmez și pot gândi limpede, recapitulez momentele de furie pentru a găsi o explicație a reacțiilor mele. Metoda poate fi utilă pentru viitor.

Când nu am grijă de mine, mă enervez pe tine.

Atenție la semnalele de alarmă

Cei mai mulți dintre noi simțim că ne enervăm brusc, din senin, dar, de fapt, pot exista semnale de alarmă de care nu suntem întotdeauna conștienți. De aceea, este bine să vă luați "temperatura" emoțiilor și să fiți atenți la anumite reacții ale corpului.

Vă bate inima mai repede? Aveți fața înfierbântată? Vă deranjează stomacul? Vă frământă ceva?

Atunci când devenim conștienți și începem să înțelegem cum ne simțim și de ce, e mai ușor să evităm o izbucnire nervoasă. Putem avea grijă de noi înainte să atingem "punctul de fierbere".

Dezvoltați strategii

Un plan de acțiune, gândit din timp, este cea mai bună cale de a gestiona furia. Poate fi util să știm că, într-o anumită situație, ne putem scuza și pleca. Atunci când contextul devine tensionat și neplăcut, ideal e să iei o pauză.

Instrumentele de relaxare, precum exercițiile de respirație, sau activitățile zilnice de reducere a stresului, precum meditația și ținerea unui jurnal, ajută la risipirea tensiunii nervoase. Aceste practici ne pot ajuta să ajungem la un moment de calm care să ne îngăduie să discutăm problemele cu care ne confruntăm. Împărtășirea sentimentelor noastre unui prieten de încredere poate fi extrem de utilă. Asta ne permite să ne simțim văzuți și ascultați ceea ce e greu atunci când suntem furioși și vedem roșu înaintea ochilor.

Concluzia

Cu toate că furia este un sentiment universal, însoțitorii suferă de efectele ei în mai mare măsură decât ceilalți oameni. Noi ne simțim vinovați de furia noastră și nu ne permitem să o arătăm.

Eliberarea vine atunci când înțelegem că furia nu este un păcat, iar noi nu suntem răi pentru că o simțim. Trebuie să fim pro-activi și să căutăm cea mai bună cale de exprimare a furiei și să ne iertăm totodată.

Deși furia poate fi epuizantă și ne poate dezechilibra, trebuie să ne-o asumăm pentru că reprezintă o șansă pentru dezbatere și înțelegere a fenomenului. Atunci când ne acceptăm furia și suntem dispuși să tragem învățăminte, suntem deschiși la schimbări pozitive. Să profităm de pe urma furiei și să devenim mai puternici prin ceea ce ne învață despre noi.

NPS-RO-00280