1. Grijă pentru viață
  2. Toate povestile
  3. Ce am redescoperit despre “Magia Crăciunului” atunci când am avut grijă de părinții mei

Ce am redescoperit despre “Magia Crăciunului” atunci când am avut grijă de părinții mei

Când ai grijă de părinții tăi în vârstă, Crăciunul poate fi și mai emoționant decât de obicei. Susane White ne împărtășește cum a descoperit miracole acolo unde nu se aștepta.

Casa în care am crescut în copilărie se transforma într-o casă de poveste în timpul sărbătorilor de iarnă. Mama se agita foarte tare și tata era spiridușul șef. El avea datoria să împodobească ușile, șemineul și balustradele cu ghirlande de beteală și beculețe. Bradul de Crăciun era splendid, înalt, plin de globuri colorate și ornamente strălucitoare.

Focul ardea în șemineu, iar în șosetele care atârnau deasupra lui se vedeau tot felul de forme misterioase care ne făceau curioși până în dimineața de Crăciun. Sâmbăta coceam prăjiturele cu ciocolată, alune și unt, cu zahăr pudră deasupra, în forme de steluțe și acadele.

Cum făceau asta?

Acum când mă gândesc, nu îmi dau seama cum reușeau să facă asta în fiecare an cu bugetul și timpul lor limitat. Și totuși o făceau, păstrând tradiția transformării perioadei Crăciunului într-una magică.

Pe măsură ce părinții mei au îmbătrânit și totul a devenit tot mai greu pentru ei, sora mea și-a asumat rolul de spiriduș șef și a decorat în stilul ei original. A făcut tot ce a putut mai bine pentru a recrea magia de sărbători așa cum o făcea mama.

Dar chiar în timpul uneia dintre aceste sărbători am realizat că părinții noștri nu mai puteau continua fără ajutor și asistență. Nu mai puteau călători către casa surorii mele din Florida, plecând de pe Coasta de Est acolo unde ei trăiau într-un apartament. Având în vedere că și eu locuiam pe Coasta de Est, m-am oferit să le fiu însoțitor permanent și mi-am asumat și rolul de responsabil cu Magia Crăciunului.

Noile sarcini s-au dovedit grele

M-am împiedicat și am eșuat – atât ca om care oferă asistență și îngrijire dar si ca spiriduș de Crăciun. Mi-am dorit foarte mult să rezolv totul și lucrurile să meargă bine. Cu toate acestea, așa cum toți cei care îngrijesc pe cineva ajung să realizeze, această muncă poate fi covârșitoare, epuizantă și terifiantă în același timp. Chiar dacă sunt ambițioasă și îmi doresc să controlez totul, îngrijirea alor mei a fost neașteptat de grea. Am fost atât de epuizată și stresată, încât mă întrebam cum aș putea vreodată să fac ca sărbătorile să nu-și piardă magia.

Știind totuși că sărbătoarea de Crăciun are reputația de a fi însoțită de miracole, m-am rugat pentru unul. Am cerut ajutor. Ce aș putea face pentru a crea o perioadă de bucurie pentru noi, când mă simțeam pierdută, tristă și foarte, foarte obosită?

Există miracole!

Pentru mine, miracolul a venit sub forma ajutorului din partea familiei, prietenilor și chiar a altora aflați în situația mea. Le-am împărtășit îngrijorarea că lucrurile s-au schimbat așa mult încât nu vom mai putea trăi sărbători fericite vreodată. Am plâns de oboseală și de tristețe, simțindu-mă vinovată.

Am primit dragoste și bunătate, în special de la cei care, ca și mine, luptau să îi îngrijească pe cei dragi. Ei m-au înțeles cel mai bine și mi-au enumerat toate lucrurile pe care le făceam, insistând să iau o pauză. Când îngrijești pe cineva ești mereu preocupat de siguranța și confortul lor și, până la urmă, Crăciunul este despre iubire, bucurie și recunoștință, nu despre beteală și luminițe.

Adevăratul sens al Crăciunului era dragostea.

Am înțeles acest mesaj. Nu putem retrăi trecutul, dar putem să ne amintim mereu momentele frumoase. Nu putem garanta fericirea, dar putem să o trăim la maxim atunci când o simțim. Putem să fim atenți la aceste momente prețioase și să le apreciem cu recunoștință. Putem să fim prezenți cu adevărat.

Sărbătorile din acel prim an și din anii care au urmat s-au bazat mai puțin pe decorațiuni, și mai mult pe dragostea pe care o aveam unii pentru alții. Când atârnam beculețe, mama și tata mă îndrumau și cred că le plăcea să fie implicați în încercările mele uneori nereușite. Am râs și am plâns împreună.

Am descoperit o nouă formă de magie

Ce ne rămâne pe termen lung nu are legătură cu cât de mari sunt lucrurile pe care le facem, ci cu intenția cu care le facem. Dragostea și aprecierea sunt cele mai puternice și mai de durată. Nu ne amintim cum arătau lucrurile, ci cum ne simțeam.

Știu că m-am simțit mai fericită și mai recunoscătoare în perioada sărbătorilor în care aveam grijă de părinții mei decât în toate celelalte

la un loc. Simplul fapt de a fi împreună constituia magia de care aveam nevoie. Știam în inima mea că și ei simțeau la fel.

Dacă sunteți obosiți sau speriați, îngrijorați sau copleșiți, amintiți-vă că nu sunteți singuri și că meritați un moment de repaus pentru a inspira aerul plin de dragoste al Crăciunului. Acolo este magia.

Vă doresc vouă și familiilor voastre Crăciun fericit! Fie ca magia să vă însoțească mereu.

NPS-RO-00276

Acest articol este:

Distribuie această pagină:


Te-ar putea interesa și...

Young caregiver struggling with his emotions as responsibilities pile up

Confruntarea cu furia și incertitudinea ca tânăr aparținător

Dan Harding
Te-ar putea interesa și...

TOP 7 sfaturi de călătorie atunci cand ai în grijă un pacient

Te-ar putea interesa și...