1. Grijă pentru viață
  2. Toate povestile
  3. 20 de sfaturi pentru a-ți menține sănătatea mentală în ciuda distanțării sociale și a astmului

20 de sfaturi pentru a-ți menține sănătatea mentală în ciuda distanțării sociale și a astmului

Getty Images / portishead1

Cróna Tansey are astm. În acest articol ne povestește cum face față situației create de coronavirus.

În Irlanda, în săptămânile prealabile distanțării sociale, circulau tot felul de povești pentru informarea publicului, și tot felul de povești greu de crezut.

„Am auzit că e un caz și la noi în oraș” era una dintre povești.

„Am auzit că sute de persoane umblă prin oraș fără să se testeze” era cealaltă poveste.

Pe WhatsApp erau trimise rapid de la o persoană la alta mesaje cu așa-zise „sfaturi utile” despre cum să te aperi de virus. De la consumul de apă până la consumul de băuturi calde și ținutul respirației timp de zece secunde pe zi pentru a verifica cât de sănătoși îți sunt plămânii, zvonurile erau omniprezente.

În fiecare zi auzeam la știri despre situația cumplită din Italia. Urmăream video-uri pe internet cu străzile pustii din China și auzeam despre bilanțul deceselor. Ca învățătoare, știam că am un rol special în această situație. În fiecare săptămână, circulă tot felul de răceli și infecții în clasa noastră de 25 de elevi. Tusea, strănutul și durerile de gât trec în mod natural de la unul la altul.

Era esențial să scot în evidență importanța respectării regulilor de igienă și folosirea șervețelelor atunci când strănuți, însă într-un mod care să nu creeze panică în rândul copiilor. Circulau zvonuri că se vor închide școlile, însă Ministrul Educației ne spunea să ne continuăm activitatea, încurajând respectarea normelor de igienă.

Așadar, distanțarea socială a fost un șoc pentru mine. Tocmai petrecusem o seară minunată la școală sărbătorind împreună cu clasele mai mici Ziua Mondială a Cărții. A doua zi am lipsit de la școală pentru că aveam laringită – este aproape imposibil să predai atunci când nu ai voce!

Apoi Prim-Ministrul nostru (al Irlandei) s-a adresat țării pentru a anunța măsurile care se vor aplica pentru a încetini răspândirea Covid-19 în Irlanda.

Pentru mine acest lucru însemna că școala urma să se închidă, iar copiii din clasa mea aveau nevoie de materiale didactice pe care să le ia acasă. M-am grăbit să ajung la școală, confuză și palidă, și am organizat rapid câteva activități pentru copii. În general, sunt o persoană foarte organizată, iar situațiile în care trebuie să lucrez dezorganizat și pe fugă îmi provoacă anxietate.

Ca și schimbarea.

În acea după-masă, supermarketurile erau ticsite de oameni. Nici vorbă de distanțare socială, oamenii se îngrămădeau la coadă și cumpărau cu disperare. Pe rafturi nu mai era nici urmă de hârtie igienică sau de paste. Când vedeau pe cineva cumpărând paste cu disperare, oamenii făceau și ei același lucru, deci ciclul fricii se perpetua.

Începutul panicii și al anxietății în masă

Înaintând prin supermarket, puteai să simți și să vezi îngrijorarea în ochii tuturor. În acea zi, atitudinea generală era „fiecare pentru el”.

În următoarele câteva zile, izvorul de zvonuri de pe whatsApp devenise incontrolabil:

„L-am lăsat să se răspândească prea mult”

„Vor aduce armata”

„Virusul a fost conceput în laborator!”

Toate mesajele de genul acesta erau însoțite de o serie de fotografii cu măști de protecție improvizate, confecționate dintr-o gamă largă de materiale, de la sticle de apă până la pungi de plastic! 

Acasă, discutam îngrijorați despre diferite persoane din familia noastră și din grupurile de prieteni care ar putea fi expuse virusului din cauza meseriei pe care o au, despre cei vulnerabili și despre cei care locuiesc singuri. Am discutat despre cum am putea să ne descurcăm în următoarele săptămâni, cât de diferite ar putea fi viețile noastre și ce motive de îngrijorare avem.

Fratele meu este profesor în Australia. Ei aveau mai multe cazuri decât noi și încă nu închiseseră școlile în această fază. Sora mea lucrează în centrul orașului și trebuie să meargă în continuare la serviciu. Mama, însă, lucrează la un hotel și a fost concediată. Tatăl era nevoit să facă naveta în fiecare zi într-un tren aglomerat. Existau atât de multe căi prin care virusul putea să ne intre în casă fără să ne dăm seama.

Ne uitam la filmulețe despre autoizolare și ne întrebam cum am putea să aplicăm la noi în casă regulile de autoizolare.

Am astm bronșic, deci mă înscriu în categoria celor vulnerabili. Ce mi s-ar întâmpla dacă aș contracta virusul?

Pe măsură ce trecea timpul, eram încurajați să lucrăm de acasă dacă meseria ne permite acest lucru. În supermarketuri au fost introduse măsuri de distanțare socială pentru ca oamenii să nu se apropie unii de alții. Pe 11 martie 2020, Irlanda a înregistrat primul deces de COVID. Ne-am gândit la familia acelei persoane care nu putea să organizeze nici priveghiul irlandez, nici înmormântarea și nici măcar să își vadă ruda pentru ultima dată.

De la o zi la alta, numărul cazurilor confirmate creștea, împreună cu numărul deceselor.

La două săptămâni de la introducerea distanțării sociale, visele mele din timpul nopții au început să reflecte gândurile pline de anxietate. Nu am mai dormit bine de când s-a închis școala. Mă agit în somn. Deseori îmi dau seama cât de neliniștită sunt atunci când mă trezesc dintr-un alt coșmar ce pare a fi realitate. În multe vise, eram blocată într-un loc neaerisit, plin de oameni, de unde îmi era imposibil să evadez. În alte vise, fac cumpărături în supermarket și sunt luată la întrebări de cineva care vrea să pună mâna pe cumpărăturile mele. Desigur, niciunul dintre lucrurile acestea nu s-a întâmplat în realitate, însă astfel de vise arată impactul situației asupra minții.

Făcând parte dintr-un grup de persoane vulnerabile, am încercat să mă protejez.

Nu am fost la supermarket săptămâni în șir. Este un adevărat carusel emoțional pentru mine și familia mea. În unele zile mă simt extrem de recunoscătoare pentru că am o meserie, o familie și o casă. În alte zile, mă copleșește tristețea gândindu-mă la toți cei care au pierdut pe cineva drag fără a avea ocazia să îl conducă pe ultimul drum. Alteori, aud despre numărul de cazuri noi și mă simt neajutorată și neliniștită.

Unele zile sunt extrem de productive și fac foarte multe activități și treburi. În alte zile, însă, am sentimentul că nu am făcut nimic! Totuși, am aflat că există acțiuni care generează sentimente pozitive și altele care aduc sentimente negative. Trebuie să dau dovadă de determinare atunci când stabilesc cum vreau să arate ziua următoare.

20 de moduri prin care să te adaptezi la viața în carantină

Iată douăzeci de sfaturi pe care le respect în prezent și pe care aș fi vrut să le știu înainte de a începe distanțarea socială:

  1. Ascultă știrile doar o dată pe zi.
  2. Află ce rol ai în această situație. Înțelege bine ce restricții ți se aplică și respectă-le.
  3. Nu încerca să-i controlezi pe alții sau să controlezi reacția pe care o au la această pandemie. Fă ceea ce trebuie și încearcă să nu dai prea multă importanță celor care nu respectă recomandările.
  4. Caută informații în surse de încredere, citește-le sau ascultă-le tu singur, direct. Multe concepții eronate au apărut în urma interpretării greșite a știrilor și recomandărilor.
  5. Ieși la aer curat în fiecare zi (dacă situația și regulamentele din țara ta îți permit acest lucru).
  6. Încearcă să faci mișcare și alege o activitate care să îți facă plăcere. Astfel, te asiguri că faci activitatea respectivă în fiecare zi!
  7. Încearcă să nu se întâmple prea des să te trezești târziu dimineața sau să te culci târziu. Te simți mai bine atunci când respecți o rutină și te bucuri cât mai mult de orele din timpul zilei.
  8. Îmbracă-te. Nu te vei simți bine dacă stai în pijama toată ziua.
  9. Menține-ți un aspect îngrijit. Pieptănă-ți părul și spală-te pe față! Crede-mă, te vei simți mai bine dacă faci acest lucru!
  10. Alege să faci în fiecare zi treburi pentru care nu aveai timp în perioada în care lucrai.
  11. În fiecare săptămână, ia-ți liber o zi.
  12. Trimite filmulețe și texte amuzante familiei și prietenilor. Am râs atât de mult datorită lor în această perioadă.
  13. Vorbește la telefon. Poartă conversații lungi pentru care nu aveai niciodată timp înainte, cu prieteni vechi și cu membrii familiei.
  14. Încearcă să ai o discuție video cu un grup de prieteni. Poate fi foarte amuzant.
  15. Gătește o zi sau două zile pe săptămână. Este foarte important să ai la îndemână mâncăruri sănătoase în zilele în care nivelul de motivație este foarte scăzut.
  16. Permite-ți să ai o zi cu moralul scăzut. Nimeni nu știe cum să facă față acestei situații. Este în regulă să fii supărat și neliniștit. Discută cu prietenii și cu familia atunci când te simți astfel.
  17. Nu citi și nu partaja online articole, comentarii sau postări din surse neverificate.
  18. Nu urmări pe platformele de socializare conturile care te fac să te consideri un leneș pentru că nu ai umplut fiecare clipă din ziua petrecută în casă cu activități productive și mărețe!
  19. Nu urmări pe platformele de socializare conturile care răspândesc știri și opinii negative.
  20. Cel mai important, trăiește fiecare zi așa cum vine.

Este o perioadă ciudată și grea pentru fiecare dintre noi, mai ales pentru cei care avem boli pulmonare. Ai grijă de tine și fii blând cu propria persoană.


Dacă doriți informații suplimentare despre gestionarea afecțiunii dumneavoastră, vă recomandăm să vă adresați unui profesionist din domeniul sănătății.

NPS-RO-00065

Acest articol este:

Distribuie această pagină:


Te-ar putea interesa și...

Cum să participi la o cursă de alergare atunci când ai astm bronșic

Beki Cadd
Alfă mai multe

9 moduri în care te poți pregăti pentru iarnă atunci când ai astm

Cróna Tansey
Alfă mai multe

Astmul și locul de muncă: zile bune și zile mai puțin bune

Jamie Saunders
Alfă mai multe